Înainte de Paște, apare aproape inevitabil aceeași întrebare: ce punem pe masă?
Ne organizăm în jurul ei, facem liste, comparăm rețete și încercăm să nu uităm nimic. Pentru mulți, acesta este începutul sărbătorii și, uneori, pare că de asta depinde tot. Dar dacă te gândești la mesele de Paște pe care ți le amintești cel mai bine, nu sunt cele în care totul a fost perfect pregătit, ci cele în care ceva s-a simțit diferit, chiar dacă nu poți explica exact ce.
Iar lucrul acesta începe să se vadă din ce în ce mai clar și în date.
Aceleași obiceiuri, mai puțină liniște
Ne apropiem de Paște cu aceleași obiceiuri, dar nu și cu aceeași liniște. Între timp, s-au adunat alte tipuri de griji care nu dispar doar pentru că este sărbătoare, de la presiunea legată de bani până la incertitudinea despre ce urmează.
Datele Ipsos confirmă această schimbare de stare. 79% dintre români consideră că anul trecut a fost unul dificil pentru țară, iar peste jumătate (53%) spun același lucru despre propria lor situație, ceea ce arată că presiunea nu este resimțită doar la nivel general, ci și personal. Prin comparație, percepția negativă este mai scăzută în alte țări europene, precum Germania (62%), Franța (65%) sau Țările de Jos (54%), iar la nivel global unul dintre cele mai reduse niveluri se înregistrează în Japonia (48%)
În același timp, direcția în care oamenii caută echilibru este la fel de clară: 91% dintre români spun că își doresc să petreacă mai mult timp cu familia și prietenii, unul dintre cele mai ridicate procente la nivel global. Acest nivel este semnificativ mai ridicat decât în alte țări europene, precum Germania (76%), Franța (78%) sau Țările de Jos (72%), iar la nivel global, unul dintre cele mai scăzute procente se înregistrează în Japonia (63%).
De la „să fie de toate” la „să fie bine”
Mult timp, masa de Paște a fost despre abundență, despre ideea că trebuie să fie de toate, ca semn că sărbătoarea este completă. Astăzi, această logică începe să se schimbe, nu pentru că tradițiile dispar, ci pentru că oamenii aleg diferit, în funcție de contextul în care trăiesc.
Aceeași cercetare Ipsos arată că 79% dintre români spun că și-ar dori să încetinească ritmul vieții, ceea ce explică de ce momentele de sărbătoare nu mai sunt despre cât de mult facem, ci despre cât de mult reușim să ne oprim. Masa rămâne importantă, dar nu mai este centrul.
Ce rămâne, de fapt, după masa de Paște
Dacă te uiți la ce rămâne după sărbători, diferența devine și mai clară. Nu ne amintim exact ce a fost pe masă, dar ne amintim atmosfera, oamenii și felul în care ne-am simțit.
Asta se leagă direct de ce arată datele: într-o perioadă în care oamenii caută mai multă stabilitate și apropiere, momentele simple capătă mai multă valoare decât cele construite pentru a impresiona.
Poate anul acesta nu mai e despre „ce mai gătim”
Poate că anul acesta contează mai puțin ce este pe masă și mai mult cine este în jurul ei. Iar felul în care trăim aceste momente spune, de fapt, povestea noastră mai bine decât orice tradiție. La Ipsos iSay, continuăm să ascultăm aceste povești, așa cum sunt ele în realitate.
*Sursă: Ipsos Global Trends – Romanian Chapter, realizat ca parte a studiului Ipsos Global Trends pe un eșantion de 50.237 de adulți din 50 de țări, în perioada 15 februarie – 23 aprilie 2024.
**Sursă: Ipsos România, „Predicții pentru 2026: Ce așteaptă românii de la anul care a început”, realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți din România, în decembrie 2025.
